Importanta familiei

Am fost crescuta de doi oameni minunati si de la pubertate tatal meu a avut o influenta destul de mare asupra mea. Tata, din motive personale, m-a incurajat sa imi intemeez o familie si sa fiu langa ea orice ar fi. Pe de alta parte, mama a fost cea care m-a incurajat sa imi fac o pozitie in societate si abia dupa aceea sa ma gandesc la casatorie si copii. Ambele pozitii le pot intelege acum. Atunci, am mers foarte mult pe partea de cariera. In final am ajuns sa fiu o peroana foarte pornita sa am o cariera, sa lucrez cel putin doi ani dupa facultate, apoi sa fac un copil. Fiind in trendul feminist, eram foarte independenta, stiam ca ai mei copii sunt in responsabilitatea mea si vroiam sa ma asigur ca daca raman singura cu doi copii (atatia vroiam sa fac) voi avea posibilitati sa ii intretin. Pe atunci credeam ca tot ce conteaza pentru copiii mei este starea mea finaciara si ce le pot asigura material.

Am finalizat facultatea cu brio, m-am angajat, am mai facut un master si in 2 ani de la facultate, dupa doi ani in rol de angajata, am facut primul copil. Insa, lucrurile nu au mers neaparat asa cum imi planificasem. In facultate mi-am intalnit dragostea vietii mele. Incetul cu incetul carierista din mine a inceput sa se transforme intr-o familista. Iubitul meu a avut intelepciunea si rabdarea de a-mi oferi timpul necesar pentru acomodare. A udat samanta familiei cu dragoste si siguranta, astfel zi dupa zi am ajuns sa imi schimb convingerile in suflet, fiindca in minte inca erau foarte inradacinate. Ideea de a ramane singura cu doi copii a inceput sa dispara si siguranta in partener a luat tot mai mult teren in viata mea.

Dupa nunta, am avut oportunitatea de a prelua un proiect care ar fi presupus sa plec 3 luni din tara, pentru inceput. A fost cea mai grea decizie pe care am luat-o in viata mea dar si cea mai inteleapta. De pe la 20 ani imi doream un copil asa ca venise monetul sa bifez si asta. In final am ales sa raman acasa si sa fac un copil. Din punct de vedere al carierei a fost o lovitura sub centura, insa din punct de vedere personal, a fost o propulsare imensa. Dupa nasterea fetitei noastre, am regasit sentimentul sadit de Divinitate in noi femeile – dragostea de mama. Pana atunci stiam ce inseamna sa fii iubita de parinti, de partener dar atunci am aflat ce inseamna sa iubesti si sa simti o dragoste neconditionata incredibila. Din acel moment am inceput sa imi schimb zi de zi si partea mentala a convingerilor. Atunci am descoperit ce inseamna sa fii FEMEIE si ce rol are femeia in viata de familie.

Eram in momentul in care vazusem ambele barecade CARIERA si FAMILIA.

Sunt o mamica de doi copii care are si servici. Incurajez doamnele sa lucreze si sa aiba o ocupatie care sa le aduca satisfactie morala si profesionala. Viata profesionala este necesara pentru o persoana. Este important sa te simti util si sa stii ca aduci valoare in fiecare zi. La fel de bine poti primi satisfactie si din “job”-ul de sotie si mamica. Decizia ii apartine fiecareia.

In acest articol vreau sa semnalez cat de mare este rolul femeiei in viata de familie. Asa cum am mai spus avem 4 relatii de satisfacut, relatia cu Divinitatea, relatia cu Partenerul, relatia cu Copilul (inclusiv cu cel din noi) si relatia cu Propria persoana. In momentul in care lucrezi 8 ore pe zi, casa, partener si copii – este foarte greu sa le satisfaci pe toate. De multe ori renuntam la una din ele sau chiar la cateva din ele. Ma intreb oare la care renuntam prima?

Vreau sa va indemn sa  crestem mame si tati nu doar fete si baieti. Va indemn sa invatam ficele noastre cat de importanta este femeia in familie si cat de mult conteaza prezenta ei in acest rol. Vreau sa crestem baieti care sa stie ca femeia, daca are grija de familie, este la fel de importanta ca si ei care sunt la servici. Sa ii invatam pe amandoi ca atunci cand o femeie este in casa, face viata tuturor frumoasa, ca rolul implinirii unei familii este impartita. Ca si barbatul face parte egala din familie. Ca atunci cand fac amandoi lucrurile casnice, femeia are mai mult timpu pentru partener si pentru ea. Daca o femeie are timp pentru ea, este o femeie mai linistita si implicit da mai multa liniste in jurul ei. In egala masura, vreau sa invatam fetele ca partenerul este PARTENER, cu drepturi si indatoriri egale. Ca el te ajuta si te sustine la fel cum tu il ajuti si il sustii.

Va indemn sa ii invatam ca familia este un PARTENERIAT! Copii care scresc din acest parteneriat fac lumea sa fie mai buna sau…nu. Asa cum ii crestem noi asa vor fi in viata. Cand un copil invata cum este relatia cu sexul opus, cand invata sa-l respecte si sa il puna la acelas nivel cu el, invata cum sa trateze si restul lumii si uite asa putem face o schimbare mai intai in viata copiilor nostri si mai apoi o schimbare in lume.

Cu  mult drag, Antonina

Comments are closed