Duo

Punctul culminant al iubii este unirea celor doua suflete in sacra casatorie.

Dupa ce facem acel pas minunat devenim una, o familie. Este cel mai frumos lucru pentru noi pana la aparitia celor doua linii. Fericirea creste o data cu burtica si indiferent de cursul sarcinii, aparitia in viata noastra, a minunii mici, schimba total lucrurile. Nu vreau sa intru in detalii cat de mult se schimba lucrurile in viata noastra, ci vreau sa ma axez pe cat de mult se schimba lucrurile in viata de cuplu.

Dintr-o data “noi doi” devine “noi trei” iar “noi doi” ramane undeva departe. De multe ori ma gandesc ce parere aveam inainte de nastere: “Un copil te uneste” iar dupa primul an de viata a fetitei mele mi-am dat seama ca aveam o viziune gresita asupra acestui lucru. Un copil nu te uneste si nici nu te desparte. Un copil este o responsabilitate in viata noastra, dar asta nu inseamna ca cineva ne ia responsabilitatea de cuplu. Un copil este un plus la cuplu dar rolul de a tine cuplul ne revine noua, celor “doi” din cuplu.

Dupa o zi plina la servici si una plina de scutece, mancare si plimbari “noi doi” se pierde undeva. Copilul devine prima prioritate si cuplul este trecut pe locul doi. Din pacate intr-o familie unde parintii nu au o relatie sanatoasa si copilul are de suferit.

O decizie buna pentru copil de a dormi cu parintii intr-un pat devine o decizie proasta pentru intimitatea celor doi. Atat timp cat copilul este pe primul plan, partenerul trece undeva pe al doilea, al treilea plan.

Din experienta proprie pot sa va spun ca atunci cand va intalniti acasa ca doi colegi de camera care au un copil, nu faceti bine nimanui. Copilul nu va fi mai fericit daca petrece mult timp cu voi iar voi nu mai sunteti un “noi doi”. Copilul simte asta si nu-l ajuta din nici un punct de vedere.

In concluzie as vrea sa spun ca familia este formata din doua unitati: “noi doi” si “noi tre/patru/cinci…etc”. Atat timp cat “noi doi” exista – exista si o FAMILIA!

Cu mult drag, Antonina

Bookmark the permalink.

Comments are closed